Un Craciun fericit

Desi afara nu-i pic de zapada, a venit si vremea colindelor. E adevarat ca in Bucurestiul nostru aglomerat se tot colinda de la inceputul lunii decembrie... Asa ca in acelasi spirit, va ofer si eu o colinda, de la domnul Eminescu citire:

Coline, colinde
E vremea colindelor,
Căci gheaţa se-ntinde
Asemeni oglindelor.

Şi tremură brazii,
Mişcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.

Se bucur copiii
Copiii şi fetele,
De dragul Mariei
Îşi piaptănă pletele.

De dragul Mariei
Ş-a Mântuitorului,
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.

In ceea ce priveste urarile, va doresc si voua ceea ce imi doresc si mie: liniste, dragoste, sanatate, fericire si implinirea tuturor dorintelor. Craciun fericit, dragilor!

Scrisoare catre Mos Craciun

Draga Mos Craciun, 

A trecut destul de multa vreme de cand nu ti-am scris. Intre timp am mai crescut si eu si m-am lasat furata de magia asta numita viata. Recunosc ca, din cand in cand, in sufletul meu ma simt copil, mai ales in preajma sarbatorilor de iarna, cand astept cu nerabdare prima zapada, sa pot face ingerasi, si sosirea ta. 

Pentru ca este sfarsit de noiembrie, pentru ca inca mai astept ca previziunile meteorologice sa se adevereasca, simt cum copilul din mine se trezeste din somnul lui de Frumoasa din Padurea Adormita, asa ca am profitat de ocazie si m-am decis sa iti scriu, sa iti spun ce mai fac, sa te-ntreb cum o mai duci si sa iti cer, daca se poate, doua mici cadouri.


Pe unde ai mai colindat, Mosule drag? Cum o mai duci? Ce-ti face familia?

Eu, in anii de zile in care nu ti-am mai scris, am trecut prin asa de multe, incat ai putea scrie o carte, o carte care din pacate nu ar fi la fel de frumoasa si plina de speranta cum este „Crăciunul în cele mai frumoase povestiri”. 

Au fost si bune, au fost si rele, uneori au atarnat in balanta mai greu cele rele, insa mereu am incercat sa las de la mine, sa fiu un om mai bun. Spre ca am si reusit. 

Stii, Mosule, cand ma gandesc ca in povestile minunate ale lui Charles Dickens personajele pozitive, daca nu-si pierd bunatatea, indiferent prin cate trec, primesc ceea ce merita, si apoi ma gandesc la mine, si la ultimul an din viata mea, trag speranta ca voi trai si eu finalul meu fericit de poveste, final care tind sa cred ca a si inceput, pentru ca, Mosule, am sa iti spun un secret, ceva ce prea putina lume stie: iubesc un om minunat si ma iubeste si el. 

Si pentru ca stiu ca inca mai lucrezi la lista ta de vise ce urmeaza sa le transformi in realitate, ss vrea, daca poti, sa te abati putin din drumul tau si sa ne vizitezi si pe noi. Stiu, sunt mare, dar cred in tine si cred in magia Craciunului. In plus, Mosule drag, vreau sa ii fac o bucurie imensa jumatatii mele, care isi doreste de ceva vreme un Chromecast. Pentru mine, daca mai ai loc in sac si resurse, un laptop cat mai subtirel. Daca nu se poate, adu-mi mie o carte si lui Chromecast-ul.

Sarbatori fericite tie si familiei tale.

Cu drag, o copila insufletita de speranta.

Acest articol a fost scris pentru proba a 25-a a competitiei SuperBlog 2013.

In vizita la LuxuryGifts

Dragii mei, v-am povestit vreodata despre vizita mea la familia LuxuryGifts.ro?

Ei, bine, acum ceva vreme, nu demult, am avut placerea sa fiu invitata la cina in casa familiei LuxuryGifts. Ne-am cunoscut intamplator, cam la inceputul anului si, pe nesimtite, ne-am imprietenit. M-au primit cu bratele deschise in marea lor familia si m-au facut sa ma simt una de-a lor.

Dar sa va spun mai multe despre cina sus-amintita. Era iarna, aproape de Craciun. Eu eram departe de ai mei, singura si usor trista. Nu aveam planuri si nici sperante ca ceva se va schimba. Cand, din senin, intr-o dimineata, postasul mi-a adus un plic. L-am deschis plina de nerabdare. Era o invitatie de la noii mei prieteni, o invitatie la cina din ajunul Craciunului. Mi-am pus cea mai eleganta tinuta, mi-am pregatit cateva mici atentii pentru gazde si am plecat.

Nu era prima data cand le calcam pragul, insa, de fiecare data aveam impresia ca este prima. De fiecare data cand le treceam pragul ma simteam precum Alice in Tara Minunilor. Gazdele mele au un camin de vis, o casa mare, plina de obiecte decorative care mai de care mai interesante si mai frumoase, de bijuterii cu cristale, flori si icoane.

Ce m-a impresionat cel mai tare au fost cutiutele muzicale din camerele fetelor. Fiecare dintre ele avea cate una, creata astfel incat sa-i reflecte propria personalitate. Oh, si ceasurile, ceasurile… Am uitat sa va spun despre ele. Ceasuri de perete, ceasuri cu rame foto, ceasuri de mana… O desfatare sa privesti…

La fel de impresionante au fost si colectiile de genti si incaltaminte pe care prietenele mele mi le-au aratat. Erau mai numeroase de data aceasta, imbogatite cu modele noi, la moda, un adevarat paradis pentru orice femeie…

In fiecare camera era cate un frumos aranjament floral realizat din trandafiri, trandafiri albi, rosii, mov si roz. Aveai senzatia ca te afli intr-o adevarata gradina de iarna din castelele rusesti, la un bal organizat de contele X…

Despre membrii familiei numai de bine! Sunt numerosi, atat de numerosi incat nici in ziua de astazi nu cred ca pot spune ca-i cunosc pe toti. Sunt oameni deosebiti, calzi, cu suflet mare, primitori, foarte amabili, cu un bun gust desavarsit, de un rafinament aparte. Acestia, de mai bine de 20 de ani, se ocupa cu comertul cu obiecte de suflet, obiecte care pastreaza vii amintirile, obiecte alese sa satisfaca cat mai multi clienti, caci familia LuxuryGifts si-a cladit un scop din a-si cunoaste prietenii – da, dragii mei, pentru ei fiecare client este un prieten pe viata –, astfel incat sa ofere fiecaruia exact ceea ce cauta, ceea ce ii face fericiti.

Cum va spuneam, m-au invitat la cina, m-au primit in caminul lor plin de caldura sufelteasca, mi-au oferit, din nou, un tur al casei si am sarbatorit alaturi de ei, facandu-ma sa ma simt precum in sanul propriei mele familii, de care – dupa cum v-am spus – eram departe.

La sfasitul serii, pentru ca a doua zi urma sa fie Craciunul, mi-au daruit o mica atentie, reamintindu-mi ca oricand sunt bine venita in casa lor.

Acest articol a fost scris pentru proba a 12-a a competitie SuperBlog 2013.