Google+ Randuri pentru suflet: Scrisoare catre Mos Craciun

luni, 25 noiembrie 2013

Scrisoare catre Mos Craciun

Draga Mos Craciun, 

A trecut destul de multa vreme de cand nu ti-am scris. Intre timp am mai crescut si eu si m-am lasat furata de magia asta numita viata. Recunosc ca, din cand in cand, in sufletul meu ma simt copil, mai ales in preajma sarbatorilor de iarna, cand astept cu nerabdare prima zapada, sa pot face ingerasi, si sosirea ta. 

Pentru ca este sfarsit de noiembrie, pentru ca inca mai astept ca previziunile meteorologice sa se adevereasca, simt cum copilul din mine se trezeste din somnul lui de Frumoasa din Padurea Adormita, asa ca am profitat de ocazie si m-am decis sa iti scriu, sa iti spun ce mai fac, sa te-ntreb cum o mai duci si sa iti cer, daca se poate, doua mici cadouri.


Pe unde ai mai colindat, Mosule drag? Cum o mai duci? Ce-ti face familia?

Eu, in anii de zile in care nu ti-am mai scris, am trecut prin asa de multe, incat ai putea scrie o carte, o carte care din pacate nu ar fi la fel de frumoasa si plina de speranta cum este „Crăciunul în cele mai frumoase povestiri”

Au fost si bune, au fost si rele, uneori au atarnat in balanta mai greu cele rele, insa mereu am incercat sa las de la mine, sa fiu un om mai bun. Spre ca am si reusit. 

Stii, Mosule, cand ma gandesc ca in povestile minunate ale lui Charles Dickens personajele pozitive, daca nu-si pierd bunatatea, indiferent prin cate trec, primesc ceea ce merita, si apoi ma gandesc la mine, si la ultimul an din viata mea, trag speranta ca voi trai si eu finalul meu fericit de poveste, final care tind sa cred ca a si inceput, pentru ca, Mosule, am sa iti spun un secret, ceva ce prea putina lume stie: iubesc un om minunat si ma iubeste si el. 

Si pentru ca stiu ca inca mai lucrezi la lista ta de vise ce urmeaza sa le transformi in realitate, ss vrea, daca poti, sa te abati putin din drumul tau si sa ne vizitezi si pe noi. Stiu, sunt mare, dar cred in tine si cred in magia Craciunului. In plus, Mosule drag, vreau sa ii fac o bucurie imensa jumatatii mele, care isi doreste de ceva vreme un Chromecast. Pentru mine, daca mai ai loc in sac si resurse, un laptop cat mai subtirel. Daca nu se poate, adu-mi mie o carte si lui Chromecast-ul.

Sarbatori fericite tie si familiei tale.

Cu drag, o copila insufletita de speranta.

Acest articol a fost scris pentru proba a 25-a a competitiei SuperBlog 2013.

RSS